Pe tema fumatului nu pot fi obiectiv. Ma deranjeaza fumul de tigara si prefer locurile in care nu se fumeaza. Cu toate acestea, n-am cum sa nu-i inteleg pe fumatori si nici nu militez pentru restrangerea dreptului lor de a se intoxica. Asta pentru ca sunt convins ca dependenta de nicotina este foarte dificil de controlat si eliminat, ca multe alte dependente legitime sau nu, publice sau intime, pe care cu totii le avem. Nu e cazul sa ma provocati in legatura cu ale mele! Ne-am inteles?
De o corecta informare nu trebuie insa nimeni sa scape!
Edythe London, profesor de psihiatrie la Semel Institute for Neuroscience and Human Behavior din cadrul UCLA (University of California, Los Angeles, SUA), a condus o cercetare cu urmatoarele concluzii:
- fumatul in adolescenta nu a afectat abilitatile neuromotorii ale subiectilor (masurate prin abilitatea de a inhiba reactia la un stimul)
- fumatul a afectat nivelul activitatii in cortexul prefrontal iar pentru ca acest lucru s-a petrecut fara afectarea performantelor fumatorilor deschide calea speculatiilor referitoare la o "rearanjare" a dezvoltarii creierelor fumatorilor tineri.
Totusi, deoarece se stie ca aria corticala prefrontala este asociata cu capacitatea indivizilor de a lua decizii, studiul ridica niste semnale de alarma si totodata invita la o cercetare a felului in care presupusa "rearanjare" a functionalitatii creierului la fumatori are sau nu implicatii negative asupra dezvoltarii personalitatii indivizilor.
Avand in vedere plasticitatea mare a creierului uman, adica capacitatea de a-si reorganiza functiile in functie de zonele corticale afectate, sa zicem in urma unui accident de masina, ma arat sceptic si as zice ca mai degraba NU. Atitudinea corecta, nu-i asa?
Saturday, 5 March 2011
Friday, 4 March 2011
Tipu' și stereotipu'
Ne plac ideile simple, suntem croiți să înțelegem și să acceptăm foarte ușor stereotipurile.
De cele mai multe ori ele sunt foarte folositoare în viață. La intrarea într-o bancă, dacă vedem un individ cu cagulă pe față și armă în mână cel mai sănătos este să facem cale întoarsă. Stereotipul "mască"-"armă"-"bancă" egal "jaf" funcționează foarte bine și ca el multe altele care ne dau o viteză foarte mare de luare a deciziilor vitale în situații de viață si moarte.
Dar cum nu orice stereotip este valid, este de datoria noastră să fim măcar conștienți când facem apel la unul și mai apoi, când pericolul va fi trecut, să-i analizăm cu atenție temeiurile plecând nu de la concluzia stereotipului ci de la circumstanțele cazului, judecând cu obiectivitate dovezile.
Actul Creației este poate cel mai puternic stereotip. Intuiția noastră, potrivită analizării evenimentelor care apar într-o viață de om, ne spune că ceva care nu a existat înainte trebuie să fi fost creat.
Excepționalul documentar BBC de mai jos ne exemplifică formidabila capacitate a lui Charles Darwin de a analiza cu atenție dovezile fără a se lăsa influențat de răspândirea și influența stereotipului asupra celor mai importanți oameni ai epocii.
Înțelegem cu atât mai bine valoarea operei lui cu cât astăzi, la mai mult de 150 de ani de la apariția ei, stereotipul pe care ar fi trebuit să-l dărâme este încă extrem de puternic, în ciuda multor alte dovezi care au confirmat evoluționismul între timp.
De cele mai multe ori ele sunt foarte folositoare în viață. La intrarea într-o bancă, dacă vedem un individ cu cagulă pe față și armă în mână cel mai sănătos este să facem cale întoarsă. Stereotipul "mască"-"armă"-"bancă" egal "jaf" funcționează foarte bine și ca el multe altele care ne dau o viteză foarte mare de luare a deciziilor vitale în situații de viață si moarte.
Dar cum nu orice stereotip este valid, este de datoria noastră să fim măcar conștienți când facem apel la unul și mai apoi, când pericolul va fi trecut, să-i analizăm cu atenție temeiurile plecând nu de la concluzia stereotipului ci de la circumstanțele cazului, judecând cu obiectivitate dovezile.
Actul Creației este poate cel mai puternic stereotip. Intuiția noastră, potrivită analizării evenimentelor care apar într-o viață de om, ne spune că ceva care nu a existat înainte trebuie să fi fost creat.
Excepționalul documentar BBC de mai jos ne exemplifică formidabila capacitate a lui Charles Darwin de a analiza cu atenție dovezile fără a se lăsa influențat de răspândirea și influența stereotipului asupra celor mai importanți oameni ai epocii.
Înțelegem cu atât mai bine valoarea operei lui cu cât astăzi, la mai mult de 150 de ani de la apariția ei, stereotipul pe care ar fi trebuit să-l dărâme este încă extrem de puternic, în ciuda multor alte dovezi care au confirmat evoluționismul între timp.
Thursday, 3 March 2011
Munca si Rasplata
Mecanismul neurochimic al functionarii relatiei "munca pentru recompensa" este inca insuficient cunoscut. Vedeti mai jos un clip care introduce in ecuatie si factorul "impredictibilitate" care face ca relatia mai sus amintita sa functioneze aparent contraintuitiv. Ai zice ca motivatia pentru a face o munca in asteptarea unei rasplate este direct proportional cu sansele ca ea sa se materializeze. Se pare ca nu e asa si asta explica de ce oamenii isi gasesc motivatii sa mearga la cazinou, sa duca o viata de asceti in asteptarea vietii vesnice sau de ce barbatii fac curte asidua unei femei inaccesibile... aparent:)
Tuesday, 9 November 2010
Plumbul e mai scump decat aurul?!?
CERN este probabil singurul loc din lume unde apare aceasta anomalie economica. Si asta pentru ca se foloseste doar un izotop de Pb care este foarte dificil de obtinut. N-ar fi prima data cand cercetatorii rastoarna sistemul referential al economiei traditionale. Exista bucatele de siliciu atent prelucrate care ajung sa valoreze mult mai mult decat orice alt obiect din aur de aceeasi greutate;)
Aici puteti gasi o descriere frumoasa a experimentelor de la Large Hadron Collider din Geneva.
In cazul in care va intereseaza contextul in care ciocnirile dintre atomii de plumb sunt importanti pentru intelegerea primelor fractiuni de secunda de dupa Big Bang cititi acest articol
Aici puteti gasi o descriere frumoasa a experimentelor de la Large Hadron Collider din Geneva.
In cazul in care va intereseaza contextul in care ciocnirile dintre atomii de plumb sunt importanti pentru intelegerea primelor fractiuni de secunda de dupa Big Bang cititi acest articol
Wednesday, 20 October 2010
De ce mai cred inca oamenii ca vaccinurile cauzeaza autism?
Titlul postarii sugereaza sensul consensului stiintific: vaccinurile nu cauzeaza autism. Putina istorie nu strica si un recent articol in revista Seed exact asta face. Nu orice corelatie insemna cauzalitate iar statistica medicala folosita in Medicina Bazata pe Dovezi este extrem de elocventa.
Articolul explica foarte frumos care sunt mecanismele psihologice prin care parintii copiilor vaccinati contra pojarului care dezvolta autism sunt convinsi ca este ceva necurat la mijloc pe cand parintii copiilor nevaccinati care cauzeaza o epidemie de pojar nu se simt nicidecum culpabili.
In chestiunea propriilor copii, se pare ca oamenii vor tinde sa perceapa foarte negativ ceea ce li se intampla propriului copil (autism) si mult mai putin negativ ceea ce se intampla altor copii (epidemia de pojar, in exemplul nostru).
Articolul explica foarte frumos care sunt mecanismele psihologice prin care parintii copiilor vaccinati contra pojarului care dezvolta autism sunt convinsi ca este ceva necurat la mijloc pe cand parintii copiilor nevaccinati care cauzeaza o epidemie de pojar nu se simt nicidecum culpabili.
In chestiunea propriilor copii, se pare ca oamenii vor tinde sa perceapa foarte negativ ceea ce li se intampla propriului copil (autism) si mult mai putin negativ ceea ce se intampla altor copii (epidemia de pojar, in exemplul nostru).
Saturday, 9 October 2010
Time or Money?
Oare la ce merita sa ne gandim mai des, la cum ne vom petrece timpul sau la cati bani vom castiga? Oare care dintre cele doua ne va face mai fericiti?
Se pare ca exista o corelatie intre sentimente pozitive si timp, nu si bani. Un recent studiu publicat in Psychological Science vine sa confirme vorba din strabuni "banii nu aduc fericirea" completand-o intr-un mod fericit cu "numai gandul la cei dragi te face mai fericit".
Totusi, stim cu totii ca nu orice corelatie inseamna automat cauzalitate, asa ca ramanem cu dilema: oamenii fericiti se gandesc mai mult la timpul petrecut cu cei dragi sau doar planificarea timpului alaturi de persoanele iubite te binedispune?
Cat despre bani...
Se pare ca exista o corelatie intre sentimente pozitive si timp, nu si bani. Un recent studiu publicat in Psychological Science vine sa confirme vorba din strabuni "banii nu aduc fericirea" completand-o intr-un mod fericit cu "numai gandul la cei dragi te face mai fericit".
Totusi, stim cu totii ca nu orice corelatie inseamna automat cauzalitate, asa ca ramanem cu dilema: oamenii fericiti se gandesc mai mult la timpul petrecut cu cei dragi sau doar planificarea timpului alaturi de persoanele iubite te binedispune?
Cat despre bani...
Sunday, 26 September 2010
Jocurile video au si efecte benefice
Vesti bune pentru parintii deranjati de jocurile video care le inrobesc copiii: timpul petrecut in fata consolei sau a calculatorului nu este in intregime pierdut. Au fost dovedite efectele benefice ale jocurilor video asupra abilitatilor vizual-motorii. Aplicabilitatea imediata a rezultatelor va aparea in sfera neurologica, in tratamentul timpuriu al celor afectati de boala Alzheimer.
Rezultatele studiului ajuta la conturarea concluziei ca trebuie sa ne mentinem mintea cat mai activa, atat cu activitati intelectuale superioare cat si cu sarcini repetitive simple care necesita coordonare ochi-mana. Astfel, vom imbatrani mai frumos.
Rezultatele studiului ajuta la conturarea concluziei ca trebuie sa ne mentinem mintea cat mai activa, atat cu activitati intelectuale superioare cat si cu sarcini repetitive simple care necesita coordonare ochi-mana. Astfel, vom imbatrani mai frumos.
Tuesday, 31 August 2010
Cu Maslow la reparat
Piramida lui Maslow, care defineste ierarhia nevoilor noastre, este un instrument didactic simplu, usor de inteles si de aplicat in practica. In acelasi timp este si gresit:) Sau mai bine zis, s-a mai lucrat la intelegerea motivatiilor umane si iata ca avem o noua piramida.
Diferenta notabila apare la varf, acolo unde inainte se considera ca este locul sentimentelor de recunoastere sociala. In era emanciparii sexuale atat a femeilor cat si a barbatilor, iata ca reusim sa ne eliberam de povara ipocriziei elitiste si spunem lucrurilor pe nume: in varful intereselor noastre se afla procreerea, atat ca metoda cat si ca produs finit.
Diferenta notabila apare la varf, acolo unde inainte se considera ca este locul sentimentelor de recunoastere sociala. In era emanciparii sexuale atat a femeilor cat si a barbatilor, iata ca reusim sa ne eliberam de povara ipocriziei elitiste si spunem lucrurilor pe nume: in varful intereselor noastre se afla procreerea, atat ca metoda cat si ca produs finit.
Friday, 9 April 2010
Ratiunea din spatele actelor irationale
Poate ca vi s-a intamplat si voua sa nu reusiti sa intelegi ce sta la baza actiunilor unor semeni de-ai nostri. Pe masura ce trece timpul realizez ca uneori pana si actele aparent cele mai putin rationale au in spate niste motivatii care de obicei scapa atentiei celor neavizati.
Elizabeth Pisani ne ofera o superba perspectiva asupra lumii dependentilor de droguri injectabile si a motivatiei din spatele actiunilor lor. Enjoy!!!
Elizabeth Pisani ne ofera o superba perspectiva asupra lumii dependentilor de droguri injectabile si a motivatiei din spatele actiunilor lor. Enjoy!!!
Wednesday, 10 February 2010
Aprinde flacara stiintei!
Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) vă invită la o conferinţă de presă cu ocazia lansării campaniei “Aprinde flacăra ştiinţei!” în contextul marcării Darwin Day 2010.
Campania “Aprinde flacăra ştiinţei!” va beneficia de o platforma online a cărei dezvoltare este susţinută de Muzeul de Paleontologie al Universităţii din California - Berkeley.
Va aşteptăm!
Saturday, 30 January 2010
arta contagioasa
Si alti medici au fost cuprinsi de febra (sic!) creatiei cu rezultate intradevar incantatoare pentru ochii nostri.
La puteti vedea munca de laborator aici si mai jos aveti cateva poze alese la intamplare.
nu te-ncrunta si deja te vei simti mai bine!
Ni se pare normal sa ne exprimam emotiile prin gesturi si miscari faciale dar nu iata ca si conexiunea inversa este prezenta.
Unii psihologi sunt de-a dreptul inventivi. Am citit pe Physorg despre un studiu in care era demonstrata influenta mimicii asupra starii noastre de spirit.
Daca ne infranam o incruntare, ne vom simti mai putin suparati sau nervosi. Dovada vine in urma masurarii starii de spirit la subiecti tratati cu toxina botulinica si care, incapabili sa se-ncrunte, au inregistrat stari psihice mai putin negative decat subiectii incruntati, chiar daca au fost confruntati cu aceiasi stimuli.
Cred ca si reciproca este valabila, chiar daca nu la fel de dorit: daca ne retinem de la zambete si rasete, riscam sa nu apreciem suficient latura pozitiva a vietii.
Asadar, indiferent de ce ti se intampla: razi si nu te-ncrunta! Don't worry, be happy!!! :)
Unii psihologi sunt de-a dreptul inventivi. Am citit pe Physorg despre un studiu in care era demonstrata influenta mimicii asupra starii noastre de spirit.
Daca ne infranam o incruntare, ne vom simti mai putin suparati sau nervosi. Dovada vine in urma masurarii starii de spirit la subiecti tratati cu toxina botulinica si care, incapabili sa se-ncrunte, au inregistrat stari psihice mai putin negative decat subiectii incruntati, chiar daca au fost confruntati cu aceiasi stimuli.
Cred ca si reciproca este valabila, chiar daca nu la fel de dorit: daca ne retinem de la zambete si rasete, riscam sa nu apreciem suficient latura pozitiva a vietii.
Asadar, indiferent de ce ti se intampla: razi si nu te-ncrunta! Don't worry, be happy!!! :)
Saturday, 16 January 2010
homeopatia pusa la incercare
De ce ne-ar pasa de acest subiect? In ultima instanta, de ce ar fi periculos un remediu care este de fapt apa chioara?
Utilizarea pe o scara din ce in ce mai larga a homeopatiei ridica cateva probleme medicale dar si etice. Pacientul care apeleaza la acesta metoda alternativa o face temporizand actul medical, uneori cu consecinte dezastruoase pentru evolutia bolii. In plus, se pierd si importante resurse financiare pe solutii atat de diluate incat cu o mare probabilitate nu gasim in flacon nici macar o singura molecula activa.
De-a lungul timpului, oamenii de stiinta au solicitat dovezi in sprijinul principiilor care stau la baza homeopatiei.
Documentarul BBC tradus in romana si atasat mai jos este elocvent pentru cei interesati de aflarea adevarului:
Thursday, 31 December 2009
pulbere de stele
Recent am revazut "Stardust", filmul de aventuri pentru copii, cu un scenariu fantastic plin de fapturi magice si... stele cazatoare intrupate in tinere fermecatoare, diafane si fragile.
Poezia si simbolurile care inundau pelicula mi-au adus aminte de poate cel mai frumos si poetic adevar pe care putea sa ni-l aduca astrofizica:
Suntem formati din pulbere de stele!!!
Noi n-am fi fost aici fara ca niste stele sa fi explodat si astfel sa fi creat materia din care suntem compusi.
S-o luam cu incetisorul: soarele nostru este relativ tanar, 4,6 miliarde de ani si nu face parte din prima generatie de stele create dupa Big Bang acum 13,7 miliarde de ani. Nu stim a cata "promotie" este astrul zilei dar stim ca s-a format, si odata cu el intregul nostru sistem solar, din praful cosmic rezultat in urma exploziilor stelelor din generatiile precedente. Fizica cuantica ne invata ca elementele chimice mai "usoare' decat fierul, inclusiv, se formeaza in interiorul stelelor prin fuziune nucleara la presiuni si temperaturi formidabile. Tot ce este mai greu decat fierul se produce in cursul exploziilor supernovelor, stadiul final de viata al stelelor masive, asa cum se vede in imaginea de mai jos.
La scara cosmica, suntem doar niste pulbere de stele, centrifugata, agregata, decantata, sedimentata, reciclata si organizata pana a ajuns la o forma constienta de sine.
Inainte de a pleca la petrecerea de Anul Nou si a ma face pulbere din alte motive, am aruncat o privire si asupra celor mai indepartate galaxii surprinse de telescopul Hubble asa cum erau ele la 600-900 milioane de ani dupa Big Bang. Adica acum aproape 13 miliarde de ani. Cine stie ce s-a intamplat intre timp cu ele?!?
Poezia si simbolurile care inundau pelicula mi-au adus aminte de poate cel mai frumos si poetic adevar pe care putea sa ni-l aduca astrofizica:
Suntem formati din pulbere de stele!!!
Noi n-am fi fost aici fara ca niste stele sa fi explodat si astfel sa fi creat materia din care suntem compusi.
S-o luam cu incetisorul: soarele nostru este relativ tanar, 4,6 miliarde de ani si nu face parte din prima generatie de stele create dupa Big Bang acum 13,7 miliarde de ani. Nu stim a cata "promotie" este astrul zilei dar stim ca s-a format, si odata cu el intregul nostru sistem solar, din praful cosmic rezultat in urma exploziilor stelelor din generatiile precedente. Fizica cuantica ne invata ca elementele chimice mai "usoare' decat fierul, inclusiv, se formeaza in interiorul stelelor prin fuziune nucleara la presiuni si temperaturi formidabile. Tot ce este mai greu decat fierul se produce in cursul exploziilor supernovelor, stadiul final de viata al stelelor masive, asa cum se vede in imaginea de mai jos.
La scara cosmica, suntem doar niste pulbere de stele, centrifugata, agregata, decantata, sedimentata, reciclata si organizata pana a ajuns la o forma constienta de sine.
Inainte de a pleca la petrecerea de Anul Nou si a ma face pulbere din alte motive, am aruncat o privire si asupra celor mai indepartate galaxii surprinse de telescopul Hubble asa cum erau ele la 600-900 milioane de ani dupa Big Bang. Adica acum aproape 13 miliarde de ani. Cine stie ce s-a intamplat intre timp cu ele?!?
S-a crezut mult timp ca mediile de comunicare sociala ne ajuta sa facem publica o imagine infrumusetata despre noi insine.
Psihologul Sam Gosling de la Universitatea din Texas a ajuns la o alta concluzie in urma unei analize a doar 236 de profiluri, ce-i drept. Au fost gasite diferente intre indivizi. Profilurile extrovertilor sunt mai aproape de realitate, pe cand ale celor neurotici nu sunt la fel de exacte.
In aceeasi nota, un alt studiu al Universitatii din Georgia arata ca Facebook este util si la identificarea narcisismului dupa:
- numarul de prieteni
- cantitatea de informatie postata (Ooops! I am in danger :)
- numarul fotografiilor in posturi atent studiate
Psihologul Sam Gosling de la Universitatea din Texas a ajuns la o alta concluzie in urma unei analize a doar 236 de profiluri, ce-i drept. Au fost gasite diferente intre indivizi. Profilurile extrovertilor sunt mai aproape de realitate, pe cand ale celor neurotici nu sunt la fel de exacte.
In aceeasi nota, un alt studiu al Universitatii din Georgia arata ca Facebook este util si la identificarea narcisismului dupa:
- numarul de prieteni
- cantitatea de informatie postata (Ooops! I am in danger :)
- numarul fotografiilor in posturi atent studiate
Wednesday, 30 December 2009
eficienta mitocondriala
Exista din ce in ce mai multe indicii despre cresterea sperantei de viata in urma restrictiei calorice. Chiar pe acest blog am scris despre studii efectuate la soareci de laborator si apoi despre studiul care a implicat macaci rhesus urmariti timp de 20 de ani. Rezultatele studiilor sunt fara echivoc: restrictia calorica cu 25-30% determina o crestere atat a sperantei de viata cat si a starii generale de sanatate. Adica, traiesti mai mult si mai sanatos. Nu neaparat mai bine ar spune cei care considera ca este ideal sa te indopi pentru a simti ca traiesti.
Totusi, care este mecanismul prin care restrictia calorica determina o imbunatatire a sanatatii?
Conform Civitarese si colab., cheia intelegerii acestui fenomen tine de eficienta cu care mitocondriile proceseaza caloriile ingerate. In prezenta unei diete normo sau hipercalorice, mitocondriile dau destul de multe rateuri, generand un numar semnificativ de radicali liberi cu caracter oxidativ care au la randul lor un efect foarte daunator asupra structurilor noastre celulare. Restrictia calorica, dar totusi peste nivelele din malnutritie, induce formarea unor mitocondrii eficiente care produc mai putini radicali liberi. Adica, dau mai putine rateuri.
Concluzia a fost trasa in urma unui studiu care a implicat subiecti umani.
Dincolo de intelegerea mecanismului molecular intim care ar sta la baza efectului benefic al restrictiei calorice, ramane lipsa unor dovezi ferme care sa ateste beneficiile pe termen lung asupra starii generale de sanatate. Din pacate, nu numai ca aceste studii nu exista, dar nici nu le vad posibile in viitor deoarece ar necesita o rigoare si un control mult peste ceea ce este admis de etica zilelor de azi. Unde gasim noi niste subiecti a caror dieta s-o putem controla dincolo de orice dubiu timp de cel putin 10-20 de ani?
Asa ca taramul speculatiilor ramane deschis tuturor.
Totusi, care este mecanismul prin care restrictia calorica determina o imbunatatire a sanatatii?
Conform Civitarese si colab., cheia intelegerii acestui fenomen tine de eficienta cu care mitocondriile proceseaza caloriile ingerate. In prezenta unei diete normo sau hipercalorice, mitocondriile dau destul de multe rateuri, generand un numar semnificativ de radicali liberi cu caracter oxidativ care au la randul lor un efect foarte daunator asupra structurilor noastre celulare. Restrictia calorica, dar totusi peste nivelele din malnutritie, induce formarea unor mitocondrii eficiente care produc mai putini radicali liberi. Adica, dau mai putine rateuri.
Concluzia a fost trasa in urma unui studiu care a implicat subiecti umani.
Dincolo de intelegerea mecanismului molecular intim care ar sta la baza efectului benefic al restrictiei calorice, ramane lipsa unor dovezi ferme care sa ateste beneficiile pe termen lung asupra starii generale de sanatate. Din pacate, nu numai ca aceste studii nu exista, dar nici nu le vad posibile in viitor deoarece ar necesita o rigoare si un control mult peste ceea ce este admis de etica zilelor de azi. Unde gasim noi niste subiecti a caror dieta s-o putem controla dincolo de orice dubiu timp de cel putin 10-20 de ani?
Asa ca taramul speculatiilor ramane deschis tuturor.
de la SIV la HIV
Exista inca numerosi oameni care sunt convinsi de faptul ca virusul imunodeficientei umane, vestitul HIV, a fost prelucrat artificial in laborator pentru a fi folosit drept arma biologica.
Trecand peste aspectele care tin de predispozitia unora catre teoria conspiratiei, subiectul aparitiei HIV ramane unul fascinant, chiar daca nu ar oferi neaparat premizele unui progres terapeutic.
Consensul stiintific indica SIV, sau virusul imunodeficientei simiene, drept precursor al HIV. Pana nu demult se credea ca saltul de la maimuta la om a avut loc acum mult timp dar cercetatorii de la University of Arizona indica ca acest salt s-a produs relativ recent, si anume acum cateva sute de ani.
Metoda de datare folosita se bazeaza pe studierea genomurilor celor doua virusuri. In primul rand a fost masura rata de mutatie naturala care are loc in genomurile virusurilor. Acest "ceas biologic" este cel care ofera indicii asupra timpului necesar aparitiei diferentelor dintre genomurile virusurilor.
Interesant este ca saltul de la maimuta la om ar fi avut loc in 11 ocazii separate, fapt care ar explica existenta diferitelor subtipuri virale ale HIV.
Mai multe informatii aveti aici.
Trecand peste aspectele care tin de predispozitia unora catre teoria conspiratiei, subiectul aparitiei HIV ramane unul fascinant, chiar daca nu ar oferi neaparat premizele unui progres terapeutic.
Consensul stiintific indica SIV, sau virusul imunodeficientei simiene, drept precursor al HIV. Pana nu demult se credea ca saltul de la maimuta la om a avut loc acum mult timp dar cercetatorii de la University of Arizona indica ca acest salt s-a produs relativ recent, si anume acum cateva sute de ani.
Metoda de datare folosita se bazeaza pe studierea genomurilor celor doua virusuri. In primul rand a fost masura rata de mutatie naturala care are loc in genomurile virusurilor. Acest "ceas biologic" este cel care ofera indicii asupra timpului necesar aparitiei diferentelor dintre genomurile virusurilor.
Interesant este ca saltul de la maimuta la om ar fi avut loc in 11 ocazii separate, fapt care ar explica existenta diferitelor subtipuri virale ale HIV.
Mai multe informatii aveti aici.
Wednesday, 23 December 2009
vaccinul AH1N1 protejeaza si copiii
La cate mituri circula despre vaccinare, suntem nevoiti sa ne reamintim in permanenta dovezile din spatele conceptului imunizarii.
JAMA (The Journal of American Medical Association) a publicat in 21 decembrie un studiu care dovedeste faptul ca o singura doza de vaccin impotriva gripei AH1N1 este eficace in cresterea titrului de anticorpi antivirali, indiferent de varsta si de vaccinarea prealabila cu vaccin impotriva gripei sezoniere.
Majoritatea reactiilor adverse au fost usoare pana la moderate. Concluziile cercetatorilor sunt pozitive, acestia considerand vaccinul ca fiind o arma utila in lupta impotriva pandemiei.
JAMA (The Journal of American Medical Association) a publicat in 21 decembrie un studiu care dovedeste faptul ca o singura doza de vaccin impotriva gripei AH1N1 este eficace in cresterea titrului de anticorpi antivirali, indiferent de varsta si de vaccinarea prealabila cu vaccin impotriva gripei sezoniere.
Majoritatea reactiilor adverse au fost usoare pana la moderate. Concluziile cercetatorilor sunt pozitive, acestia considerand vaccinul ca fiind o arma utila in lupta impotriva pandemiei.
Tuesday, 22 December 2009
aparitia altruismului
Una dintre cele mai importante provocari adresate evolutionismului s-a referit la explicarea aparitiei altruismului si a notiunii de bine si rau. Carevasazica, cum ar fi posibil ca niste gene egoiste, asa cum pe drept le-a numit Richard Dawkins, sa comande constructia unor trupuri capabile de un inalt comportament moral?
Haideti sa abordam structurat problema pe mai multe paliere explicative:
1. Gena. Unitatea de baza a lumii vii este gena. Nu individul, nu clanul, grupul sau specia, ci acea secventa de nucleotizi din structura ADN-ului fiecarei fiinte vii. Genele se replica cu o mare acuratete si sunt intr-o intensa competitie cu alte gene. Cele mai de succes gene sunt cele care participa la constructia unor corpuri cu un tipar adecvat conditiilor de mediu in care evolueaza, fie pentru ca determina aparitia unei insusiri fizice sau intelectuale deosebite, fie pentru ca sunt compatibile cu alte gene de succes.
2. Exemple din lumea animala. Exista mai multe tipare de succes, determinand aparitia unor animale solitare sau dimpotriva sociale. Primele sunt autosuficiente pe cand al doilea grup este format din specii la care s-au inregistrat dovezi clare de comportamente altruiste. Sobolanii, liliecii vampiri precum si cimpanzeii sunt doar cateva exemple documentate relativ recent. Mai mult, aveti aici cazul unor maimute capucin care au dezvoltat un simt al dreptatii, reactionand negativ atunci cand sunt nedreptatite.
Haideti sa abordam structurat problema pe mai multe paliere explicative:
1. Gena. Unitatea de baza a lumii vii este gena. Nu individul, nu clanul, grupul sau specia, ci acea secventa de nucleotizi din structura ADN-ului fiecarei fiinte vii. Genele se replica cu o mare acuratete si sunt intr-o intensa competitie cu alte gene. Cele mai de succes gene sunt cele care participa la constructia unor corpuri cu un tipar adecvat conditiilor de mediu in care evolueaza, fie pentru ca determina aparitia unei insusiri fizice sau intelectuale deosebite, fie pentru ca sunt compatibile cu alte gene de succes.
2. Exemple din lumea animala. Exista mai multe tipare de succes, determinand aparitia unor animale solitare sau dimpotriva sociale. Primele sunt autosuficiente pe cand al doilea grup este format din specii la care s-au inregistrat dovezi clare de comportamente altruiste. Sobolanii, liliecii vampiri precum si cimpanzeii sunt doar cateva exemple documentate relativ recent. Mai mult, aveti aici cazul unor maimute capucin care au dezvoltat un simt al dreptatii, reactionand negativ atunci cand sunt nedreptatite.
Sunday, 20 December 2009
Subscribe to:
Posts (Atom)