Tipu' și stereotipu'

Ne plac ideile simple, suntem croiți să înțelegem și să acceptăm foarte ușor stereotipurile.

De cele mai multe ori ele sunt foarte folositoare în viață. La intrarea într-o bancă, dacă vedem un individ cu cagulă pe față și armă în mână cel mai sănătos este să facem cale întoarsă. Stereotipul "mască"-"armă"-"bancă" egal "jaf" funcționează foarte bine și ca el multe altele care ne dau o viteză foarte mare de luare a deciziilor vitale în situații de viață si moarte.

Dar cum nu orice stereotip este valid, este de datoria noastră să fim măcar conștienți când facem apel la unul și mai apoi, când pericolul va fi trecut, să-i analizăm cu atenție temeiurile plecând nu de la concluzia stereotipului ci de la circumstanțele cazului, judecând cu obiectivitate dovezile.

Actul Creației este poate cel mai puternic stereotip. Intuiția noastră, potrivită analizării evenimentelor care apar într-o viață de om, ne spune că ceva care nu a existat înainte trebuie să fi fost creat.

Excepționalul documentar BBC de mai jos ne exemplifică formidabila capacitate a lui Charles Darwin de a analiza cu atenție dovezile fără a se lăsa influențat de răspândirea și influența stereotipului asupra celor mai importanți oameni ai epocii.

Înțelegem cu atât mai bine valoarea operei lui cu cât astăzi, la mai mult de 150 de ani de la apariția ei, stereotipul pe care ar fi trebuit să-l dărâme este încă extrem de puternic, în ciuda multor alte dovezi care au confirmat evoluționismul între timp.

aparitia altruismului

Una dintre cele mai importante provocari adresate evolutionismului s-a referit la explicarea aparitiei altruismului si a notiunii de bine si rau. Carevasazica, cum ar fi posibil ca niste gene egoiste, asa cum pe drept le-a numit Richard Dawkins, sa comande constructia unor trupuri capabile de un inalt comportament moral?

Haideti sa abordam structurat problema pe mai multe paliere explicative:

1. Gena. Unitatea de baza a lumii vii este gena. Nu individul, nu clanul, grupul sau specia, ci acea secventa de nucleotizi din structura ADN-ului fiecarei fiinte vii. Genele se replica cu o mare acuratete si sunt intr-o intensa competitie cu alte gene. Cele mai de succes gene sunt cele care participa la constructia unor corpuri cu un tipar adecvat conditiilor de mediu in care evolueaza, fie pentru ca determina aparitia unei insusiri fizice sau intelectuale deosebite, fie pentru ca sunt compatibile cu alte gene de succes.
2. Exemple din lumea animala. Exista mai multe tipare de succes, determinand aparitia unor animale solitare sau dimpotriva sociale. Primele sunt autosuficiente pe cand al doilea grup este format din specii la care s-au inregistrat dovezi clare de comportamente altruiste. Sobolanii, liliecii vampiri precum si cimpanzeii sunt doar cateva exemple documentate relativ recent. Mai mult, aveti aici cazul unor maimute capucin care au dezvoltat un simt al dreptatii, reactionand negativ atunci cand sunt nedreptatite.