Pe tema fumatului nu pot fi obiectiv. Ma deranjeaza fumul de tigara si prefer locurile in care nu se fumeaza. Cu toate acestea, n-am cum sa nu-i inteleg pe fumatori si nici nu militez pentru restrangerea dreptului lor de a se intoxica. Asta pentru ca sunt convins ca dependenta de nicotina este foarte dificil de controlat si eliminat, ca multe alte dependente legitime sau nu, publice sau intime, pe care cu totii le avem. Nu e cazul sa ma provocati in legatura cu ale mele! Ne-am inteles?
De o corecta informare nu trebuie insa nimeni sa scape!
Edythe London, profesor de psihiatrie la Semel Institute for Neuroscience and Human Behavior din cadrul UCLA (University of California, Los Angeles, SUA), a condus o cercetare cu urmatoarele concluzii:
- fumatul in adolescenta nu a afectat abilitatile neuromotorii ale subiectilor (masurate prin abilitatea de a inhiba reactia la un stimul)
- fumatul a afectat nivelul activitatii in cortexul prefrontal iar pentru ca acest lucru s-a petrecut fara afectarea performantelor fumatorilor deschide calea speculatiilor referitoare la o "rearanjare" a dezvoltarii creierelor fumatorilor tineri.
Totusi, deoarece se stie ca aria corticala prefrontala este asociata cu capacitatea indivizilor de a lua decizii, studiul ridica niste semnale de alarma si totodata invita la o cercetare a felului in care presupusa "rearanjare" a functionalitatii creierului la fumatori are sau nu implicatii negative asupra dezvoltarii personalitatii indivizilor.
Avand in vedere plasticitatea mare a creierului uman, adica capacitatea de a-si reorganiza functiile in functie de zonele corticale afectate, sa zicem in urma unui accident de masina, ma arat sceptic si as zice ca mai degraba NU. Atitudinea corecta, nu-i asa?
Showing posts with label psihologie. Show all posts
Showing posts with label psihologie. Show all posts
Saturday, 5 March 2011
Saturday, 9 October 2010
Time or Money?
Oare la ce merita sa ne gandim mai des, la cum ne vom petrece timpul sau la cati bani vom castiga? Oare care dintre cele doua ne va face mai fericiti?
Se pare ca exista o corelatie intre sentimente pozitive si timp, nu si bani. Un recent studiu publicat in Psychological Science vine sa confirme vorba din strabuni "banii nu aduc fericirea" completand-o intr-un mod fericit cu "numai gandul la cei dragi te face mai fericit".
Totusi, stim cu totii ca nu orice corelatie inseamna automat cauzalitate, asa ca ramanem cu dilema: oamenii fericiti se gandesc mai mult la timpul petrecut cu cei dragi sau doar planificarea timpului alaturi de persoanele iubite te binedispune?
Cat despre bani...
Se pare ca exista o corelatie intre sentimente pozitive si timp, nu si bani. Un recent studiu publicat in Psychological Science vine sa confirme vorba din strabuni "banii nu aduc fericirea" completand-o intr-un mod fericit cu "numai gandul la cei dragi te face mai fericit".
Totusi, stim cu totii ca nu orice corelatie inseamna automat cauzalitate, asa ca ramanem cu dilema: oamenii fericiti se gandesc mai mult la timpul petrecut cu cei dragi sau doar planificarea timpului alaturi de persoanele iubite te binedispune?
Cat despre bani...
Tuesday, 31 August 2010
Cu Maslow la reparat
Piramida lui Maslow, care defineste ierarhia nevoilor noastre, este un instrument didactic simplu, usor de inteles si de aplicat in practica. In acelasi timp este si gresit:) Sau mai bine zis, s-a mai lucrat la intelegerea motivatiilor umane si iata ca avem o noua piramida.
Diferenta notabila apare la varf, acolo unde inainte se considera ca este locul sentimentelor de recunoastere sociala. In era emanciparii sexuale atat a femeilor cat si a barbatilor, iata ca reusim sa ne eliberam de povara ipocriziei elitiste si spunem lucrurilor pe nume: in varful intereselor noastre se afla procreerea, atat ca metoda cat si ca produs finit.
Diferenta notabila apare la varf, acolo unde inainte se considera ca este locul sentimentelor de recunoastere sociala. In era emanciparii sexuale atat a femeilor cat si a barbatilor, iata ca reusim sa ne eliberam de povara ipocriziei elitiste si spunem lucrurilor pe nume: in varful intereselor noastre se afla procreerea, atat ca metoda cat si ca produs finit.
Saturday, 30 January 2010
nu te-ncrunta si deja te vei simti mai bine!
Ni se pare normal sa ne exprimam emotiile prin gesturi si miscari faciale dar nu iata ca si conexiunea inversa este prezenta.
Unii psihologi sunt de-a dreptul inventivi. Am citit pe Physorg despre un studiu in care era demonstrata influenta mimicii asupra starii noastre de spirit.
Daca ne infranam o incruntare, ne vom simti mai putin suparati sau nervosi. Dovada vine in urma masurarii starii de spirit la subiecti tratati cu toxina botulinica si care, incapabili sa se-ncrunte, au inregistrat stari psihice mai putin negative decat subiectii incruntati, chiar daca au fost confruntati cu aceiasi stimuli.
Cred ca si reciproca este valabila, chiar daca nu la fel de dorit: daca ne retinem de la zambete si rasete, riscam sa nu apreciem suficient latura pozitiva a vietii.
Asadar, indiferent de ce ti se intampla: razi si nu te-ncrunta! Don't worry, be happy!!! :)
Unii psihologi sunt de-a dreptul inventivi. Am citit pe Physorg despre un studiu in care era demonstrata influenta mimicii asupra starii noastre de spirit.
Daca ne infranam o incruntare, ne vom simti mai putin suparati sau nervosi. Dovada vine in urma masurarii starii de spirit la subiecti tratati cu toxina botulinica si care, incapabili sa se-ncrunte, au inregistrat stari psihice mai putin negative decat subiectii incruntati, chiar daca au fost confruntati cu aceiasi stimuli.
Cred ca si reciproca este valabila, chiar daca nu la fel de dorit: daca ne retinem de la zambete si rasete, riscam sa nu apreciem suficient latura pozitiva a vietii.
Asadar, indiferent de ce ti se intampla: razi si nu te-ncrunta! Don't worry, be happy!!! :)
Thursday, 31 December 2009
S-a crezut mult timp ca mediile de comunicare sociala ne ajuta sa facem publica o imagine infrumusetata despre noi insine.
Psihologul Sam Gosling de la Universitatea din Texas a ajuns la o alta concluzie in urma unei analize a doar 236 de profiluri, ce-i drept. Au fost gasite diferente intre indivizi. Profilurile extrovertilor sunt mai aproape de realitate, pe cand ale celor neurotici nu sunt la fel de exacte.
In aceeasi nota, un alt studiu al Universitatii din Georgia arata ca Facebook este util si la identificarea narcisismului dupa:
- numarul de prieteni
- cantitatea de informatie postata (Ooops! I am in danger :)
- numarul fotografiilor in posturi atent studiate
Psihologul Sam Gosling de la Universitatea din Texas a ajuns la o alta concluzie in urma unei analize a doar 236 de profiluri, ce-i drept. Au fost gasite diferente intre indivizi. Profilurile extrovertilor sunt mai aproape de realitate, pe cand ale celor neurotici nu sunt la fel de exacte.
In aceeasi nota, un alt studiu al Universitatii din Georgia arata ca Facebook este util si la identificarea narcisismului dupa:
- numarul de prieteni
- cantitatea de informatie postata (Ooops! I am in danger :)
- numarul fotografiilor in posturi atent studiate
Saturday, 19 December 2009
altruistii sunt mai atragatori
Sa primesti sfaturi despre viata intima de la englezi poate nu este cel mai bun indemn pe care puteam sa vi-l dau. Totusi, haideti sa trecem peste prejudecati si sa privim concluziile la care au ajuns psihologii si biologii de la Universitatea din Nottingham.
Manifestarile de altruism pot sa-l faca pe subiect mai atragator din punct de vedere sexual.
Una dintre cele mai frecvente idei gresite legate de evolutionism contesta capacitatea acestei teorii de a explica aparitia altruismului si a simtului moral. Cunoscand faptul ca am evoluat din maimute antropoide sociale, foarte putin pregatite fizic sa faca fata competitiei acerbe cu alte mamifere feroce, este de asteptat ca grupurile in care indivizii se intrajutorau si conlucrau spre binele comun sa supravietuiasca mai mult si mai bine decat grupurile formate din indivizi egoisti. Ereditatea si competitia acerba pe resurse au determinat supraselectarea acelor complexe genice cu inclinatii pentru comportamente altruiste. Aceste idei nu sunt neaparat noi, se cunostea implicarea selectiei naturale in aparitia simtului moral.
Noutatea din cercetarile englezilor se refera la implicarea celuilalt proces major din evolutionism: selectia sexuala, cea care a dus la aparitia cozii paunului, pentru a folosi exemplul care l-a macinat pe Darwin in tinerete.
Este posibil ca altruismul sa fie "coada de paun" a omenirii.
Manifestarile de altruism pot sa-l faca pe subiect mai atragator din punct de vedere sexual.
Una dintre cele mai frecvente idei gresite legate de evolutionism contesta capacitatea acestei teorii de a explica aparitia altruismului si a simtului moral. Cunoscand faptul ca am evoluat din maimute antropoide sociale, foarte putin pregatite fizic sa faca fata competitiei acerbe cu alte mamifere feroce, este de asteptat ca grupurile in care indivizii se intrajutorau si conlucrau spre binele comun sa supravietuiasca mai mult si mai bine decat grupurile formate din indivizi egoisti. Ereditatea si competitia acerba pe resurse au determinat supraselectarea acelor complexe genice cu inclinatii pentru comportamente altruiste. Aceste idei nu sunt neaparat noi, se cunostea implicarea selectiei naturale in aparitia simtului moral.
Noutatea din cercetarile englezilor se refera la implicarea celuilalt proces major din evolutionism: selectia sexuala, cea care a dus la aparitia cozii paunului, pentru a folosi exemplul care l-a macinat pe Darwin in tinerete.
Este posibil ca altruismul sa fie "coada de paun" a omenirii.
Subscribe to:
Posts (Atom)


